Preliminarii la accesarea lumii suprasensibile

Să trecem acum la lucruri mai simple. Să vorbim despre primii pași care trebuie făcuți; accesul la lumea suprasensibilă nu este posibil dacă nu ai făcut un antrenament potrivit. Fără el, probabilitatea de a intra în contact cu lumea suprasensibilă este foarte mică, iar dacă se întâmplă asta fără să fii pregătit, mintea se tulbură.

Așadar, de unde trebuie să începem? Primul pas, este acela de a identifica înțelesul din spatele anumitor expresii, iar acest lucru trebuie făcut până când devine un fel de a doua natură. Cunoașterea limbii materne, la un nivel acceptabil, este obligatorie. Fără acest gen de antrenament, nu numai că nu veți putea avea acces la lumea suprasensibilă, dar nu veți putea dobândi o câtuși de mică înțelegere a fenomenului religios, în general.

Să explic pe larg la ce mă refer. Orice expresie poate fi interpretată în diferite moduri personale, însă în spatele ei se află totdeauna un înțeles de bază, un înțeles pe care mulți oameni trebuie (sau ar trebui) să-l intuiască. S-a vorbit despre normalitate și ce înseamnă ea – e greu de dat o definiție, dar ar trebui, printre altele, să considerăm că un om normal, reușește să intuiască înțelesul din spatele expresiilor folosite de semeni, fără prea mari dificultăți. Sigur că vorbim aici despre expresii clare, nu expresii alambicate sau fraze prost formulate.

Vă dau un exemplu real: acum ceva vreme, lucram împreună cu un individ. Omul, pot spune că era el însuși un personaj, prin felul în care “înțelegea” lumea și fenomenele înconjurătoare. Spre exemplu, acest om era surprins de fiecare dată când venea factura la consumul de energie electrică, deși factura venea, după cum va așteptați, lună de lună. Era uimit și luat pe nepregătite, în sensul că nu avea niciodată bani s-o platească. În schimb, același om, găsea bani, zilnic, pentru un pachet de Kent și două pet-uri de bere, în total, cam cât venea factura la energia electrică pe o lună întreagă. Cert e că factura respectivă îi dădea bătăi de cap lună de lună și mereu, când venea factura, era considerată o “surpriză neplăcută”. Același om era surprins că după vară vine iarna, că iarna e frig și că nu te poți încălzi la o sobă fără să arzi ceva în ea.

Într-o zi și într-un anumit context, am spus zicala aia, “ce-și face omul cu mâna lui, nici dracu nu mai desface”. Asta, pentru toată lumea, ar trebui să se traducă astfel: “când un om își face rău singur, nici măcar dracu (care e cunoscut pentru faptul că e maestru în făcut rău), nu mai poate repara răul făcut”. Pentru omul respectiv, expresia asta, se pare că a însemnat altceva, pentru că la câteva zile, când sudam cu el niște bare de metal, bucuros de modul în care i-a ieșit sudura, mi-a reamintit: “bă, ce-și face omul cu mâna lui, nici dracu nu mai desface”. Mi-am dat seama atunci că el, din această zicală, a înțeles că dacă un om face cum trebuie un lucru, atunci nici măcar dracu nu mai poate să-l strice (să-l desfacă).

Vedeți, așadar, la ce mă refer. Înainte de a cocheta cu religia sau de a încerca să înțelegem ce vor să spună anumite texte religioase, trebuie să ne educăm în așa fel încât să pricepem, la o singură ochire, ce se ascunde în spatele anumitor afirmații simple. Dacă vom constata că nu reușim să prindem înțelesul expresiilor simple, atunci cu atât mai puțin vom reuși să înțelegem ce se ascunde în spatele scripturilor, indiferent că e vorba despre Biblie sau despre alt gen de scripturi.

Lucrurile nu sunt atât de simple, cum par la prima vedere, fiindcă mintea sucită, care interpretează anapoda lucruri care sunt (sau ar trebui să fie) clare pentru majoritatea oamenilor, indică, de fapt, o stare de funcționare defectuoasă. În majoritatea cazurilor, este vorba despre educație prost facută și lipsa lecturii în clasele primare, așadar, lucrurile se pot rezolva, dacă urmărim acest lucru. În caz contrar, orice fel de discuție, mai ales pe teme religioase, este sortită eșecului.

Iată și un banc pe tema asta.

Ora de religie, la scoală.

Profesoara:

- Copii, amintiți-vă permanent, cei care vor învăța și vor lua note de 9 și 10, vor ajunge în Rai, în timp ce elevii care nu vor învăța și vor lua note mai mici de 5, vor ajunge în Iad. Înțelegeți?

La care, Bulă, răspunde:

- Doamnă, mă speriați, înseamnă că n-o să termine nimeni, clasa asta, viu!